Colacii unguresti sunt tot mai prezenti in punctele de atractie turistica,la expozitii de amploare sau la targurile corelate sarbatorilor din diverse orase romanesti. Daca pentru alte produse de patiserie, preferintele consumatorilor sunt diversificate, in acest caz, majoritatea au doar cuvinte de lauda. Multe retete de preparare exista pe internet, dar altele sunt tinute secrete sau se vand pe sume negociabile.
Cea mai clara dovada a profitabilitatii unui astfel de produs este pretul pastrat ridicat de foarte mult timp. Un kurtos kalacs mare de 400 de grame poate costa 6-7 lei in secuime, la puncte fixe de vanzare si 10 lei in statiuni, precum Mamaia sau Neptun, sau la diverse festivitati. Doar la taranii din Harghita sau Covasna, care vand la poarta, se poate gasi mai ieftin. Procesul de preparare pare a fi doar un aspect secundar al formarii pretului, atat timp cat cererea este foarte mare. Partea slaba a acestei afaceri, daca este sa excludem zona de sud-est a Transilvaniei, este aceea ca este profitabila mai ales pentru patiseriile mobile. „E foarte mult de umblat pentru o asemenea afacere, daca vrei sa ai profit, trebuie timp si disponibilitate”, a declarat Alis Panaietache, patron la Patitur.
Pentru festivitatile mai de amploare poate fi vorba si de vanzarea a catorva sute de colaci pe zi, facuti pe loc, lucru care nu se poate intampla decat cu sase-opt angajati. In cazul unor astfel de produse nu se poate pune problema depozitarii, pentru ca se consuma doar proaspete si calde. Multe firme aleg sa vanda pe langa kurtosi si alte produse de patiserie, pentru ca afacerea sa aiba continuitate.
Astfel, Karoly Comserv este prezenta in Mamaia, Bucuresti (la Romexpo), Sinaia, Eforie Nord, Neptun, Mangalia sau la zilele oraselor.
Poiana Delta a avut anul trecut un rulaj de aproape 220 de mii de lei, dar cu un numar mult mai redus de angajati, fiind consecinta sezonalitatii in numar mediu de trei. Ca urmare a investitiilor, firma a avut pierderi, insa foarte reduse, dupa ce in 2006 a avut cu un numar mediu de doi salariati un profit brut de peste 50 de mii de lei. In 2006, Poiana Delta a avut o cifra de afaceri de aproape 200.000 de lei.
Cea mai clara dovada a profitabilitatii unui astfel de produs este pretul pastrat ridicat de foarte mult timp. Un kurtos kalacs mare de 400 de grame poate costa 6-7 lei in secuime, la puncte fixe de vanzare si 10 lei in statiuni, precum Mamaia sau Neptun, sau la diverse festivitati. Doar la taranii din Harghita sau Covasna, care vand la poarta, se poate gasi mai ieftin. Procesul de preparare pare a fi doar un aspect secundar al formarii pretului, atat timp cat cererea este foarte mare. Partea slaba a acestei afaceri, daca este sa excludem zona de sud-est a Transilvaniei, este aceea ca este profitabila mai ales pentru patiseriile mobile. „E foarte mult de umblat pentru o asemenea afacere, daca vrei sa ai profit, trebuie timp si disponibilitate”, a declarat Alis Panaietache, patron la Patitur.
Secretomanie
Chiar internetul abunda de retete de preparare a colacilor secuiesti, putinii care si-au inceput o asemenea afacere de curand au declarat ca au apelat la specialisti pentru sfaturi, contra cost. „Intrebarile dumneavoastra necesita raspunsuri care nu sunt pentru publicul larg”, a declarat Albert Levente, reprezentant al Poiana Delta SRL din Brasov. Reteta si consilierea sau asistarea in faza de inceput a afacerii variaza ca pret. Cea mai ieftina solutie este aceea de a apela la taranii secui care, asemenea multor oameni din spatiul rural, nu au venituri foarte mari. Astfel, se poate afla tot de la acestia si chiar asista la preparare contra unor sume de 50-100 de euro. Acestia comercializeaza kurtosi la poarta, iar modul de preparare l-au mostenit din tata-n fiu. In cazul apelarii la un alt specialist, pretul este mai mare, putand ajunge si la 300-400 de euro, dar presupune si mai multe servicii. Putinii care si-au inceput o asemenea afacere au declarat ca s-au deplasat prin tara pentru a vedea la fata locului cum se face.Logistica
Pentru o afacere ambulanta e nevoie de o patiserie mobila de tip container. Se cumpara astfel o rulota si se utileaza in acest scop. Rulotele vor fi utilate in principal cu un cuptor, malaxor, rastele pentru dospirea aluatului si mese de lucru. Este de preferat ca mesele si vasele de bucatarie sa fie din inox, la fel si malaxorul. La acestea se adauga betele tronconice sau cilindrice pe care se pune aluatul si se roteste. Betele pot fi dupa caz din inox sau din lemn de esenta tare, eventual fag. Este necesar sa fie din esenta tare pentru a rezista la temperaturi ridicate mai mult timp, fara a se fisura. Mai e nevoie de o chiuveta cu cuve, de preferat din inox si, eventual, o cabina. Nu trebuie sa lipseasca sistemele de apa si curent, venit de la un generator. Betele se fabrica in zona traditionala de comercializare a kurtosului si sunt usor de gasit in locuri precum Lacul Rosu sau Borsec. O masina noua de facut colaci secuiesti, care poate produce in acelasi timp cinci sau zece colaci, poate costa intre 300 si 500 de euro, avand un curent de alimentare de 220 de volti. Cuptoarele pot fi de mai multe feluri: electrice, cu carbuni si, mai rar, cu gaz. Cele mai apreciate sunt cele pe carbuni, acestea avand utilizare traditionala. Toate aceste utilitati se comercializeaza pe bucati sau chiar intreaga linie de fabricatie. Exista firme care ofera chiar si franciza pentru comercializarea unui astfel de produs.Angajati putini
Nu este nevoie de un mare numar de angajati. Depinde insa foarte mult de vadul comercial, iar angajarea se poate face si sezonier. Pentru comercializare este nevoie, in functie de vad, de trei-opt persoane, de la prepararea aluatului la prajit si vanzare. Numarul angajatilor, care de multe ori sunt sezonieri, mai ales in cazul patiseriilor mobile, este foarte variabil. In cazul unui targ al carui program poate tine de dimineata pana seara, eventual pe parcursul a cateva zile, angajatii trebuie sa lucreze in schimburi.Pentru festivitatile mai de amploare poate fi vorba si de vanzarea a catorva sute de colaci pe zi, facuti pe loc, lucru care nu se poate intampla decat cu sase-opt angajati. In cazul unor astfel de produse nu se poate pune problema depozitarii, pentru ca se consuma doar proaspete si calde. Multe firme aleg sa vanda pe langa kurtosi si alte produse de patiserie, pentru ca afacerea sa aiba continuitate.
Exista si francize
In acest domeniu exista unele firme care francizeaza. Este si cazul Poiana Delta SRL din Brasov. Societatea a lansat de curand franciza prin care ofera contra cost reteta, consiliere, precum si patiserii mobile si complet utilate. „Eu si echipa mea detinem mai multe societati de profil in care ne desfasuram si ne-am desfasurat activitatea de produs kurtos kalacs la vedere, pe carbuni, avand o experienta de zece ani in domeniu”, a declarat Levente de la Poiana Delta. Firma isi desfasoara activitatea in timpul verii pe litoral, iar iarna, la Poiana Brasov.Constanta in Ardeal si sezonalitate in rest
Exceptand zona de sud-est a Ardealului, cele mai mari profituri sunt obtinute de patiseriile mobile de kurtosi. Astfel ca firmele ardelene se plimba dupa evenimente si dupa locurile cu turisti. Poiana Delta a avut in cei zece ani de experienta puncte de lucru in Bucuresti (Piata Unirii, Gara de Nord, Romexpo, Piata Berceni, Festivalul Berii si la S.I.A.B.), Brasov, Mamaia, Neptun si la targuri si festivaluri din toata tara. Patitur participa la mai multe targuri, dar profiturile firmei nu se bazeaza doar pe prepararea si comercializarea de kurtosi. Fanda com din Poiana Brasov are puncte de lucru la Bran, Mamaia, dar se deplaseaza si in tara, la targuri si la zilele oraselor. Karoly Comserv, firma care apartine acelorasi patroni precum Fanda, produce si comercializeaza cozonac secuiesc cam in acelasi fel.Astfel, Karoly Comserv este prezenta in Mamaia, Bucuresti (la Romexpo), Sinaia, Eforie Nord, Neptun, Mangalia sau la zilele oraselor.
Profitabil
Fanda a avut anul trecut o cifra de afaceri de aproape 1,25 milioane lei, cu un profit de brut de aproximativ 170 de mii de lei. Firma are un numar mediu de angajati - de 24, de la noua persoane anul trecut. In 2006, firma a avut un rulaj de aproximativ 1,22 milioane, cu un profit brut in jur de 168 de mii de lei.Poiana Delta a avut anul trecut un rulaj de aproape 220 de mii de lei, dar cu un numar mult mai redus de angajati, fiind consecinta sezonalitatii in numar mediu de trei. Ca urmare a investitiilor, firma a avut pierderi, insa foarte reduse, dupa ce in 2006 a avut cu un numar mediu de doi salariati un profit brut de peste 50 de mii de lei. In 2006, Poiana Delta a avut o cifra de afaceri de aproape 200.000 de lei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu